Expresia ”Cuvântul Mesagerului” din Coran Nu Este o Contradicție
Una dintre demagogiile de amatori ale celor care încearcă să caute greșeli în Coran este și denaturarea sintagmei “cuvântul mesagerului” din Coran. Versetul respectiv este următorul;
Fără nicio îndoială, el (Coranul) este cuvântul sigur al unui mesager onorabil. [Sura Al-Haqqah (69/40)]
De fapt, din versetul luat singur rezultă concluzia că Coranul este un cuvânt transmis de un “mesager”. Dar să ne uităm la continuarea versetului.
El nu este cuvântul unui poet. Cât de puțin credeți? Nu este nici cuvântul unui prezicător. Cât de puțin luați aminte și cugetați. Este o pogorâre de la Domnul lumilor. [Sura Al-Haqqah (69, 41-42-43)]
Când este examinată și continuarea versetului, iese la iveală sensul subiectului pe care îl subliniază Allah. În versetele 40,41 și 42 se relatează că persoana care le face cunoscut oamenilor Coranul nu este un poet sau un prezicător, ci un mesager onorabil și că prin cuvintele Lui a fost transmis oamenilor, iar în versetul 43 că sursa acelor cuvinte este Allah. Adică persoana care transmite versetele prin cuvintele sale este un mesager, nu este poet sau prezicător. Iar sursa cuvintelor este Allah.
Faptul că argumentele pe care prietenii atei le folosesc zi și noapte se sprijină pe temelii atât de putrede este într-adevăr o situație rea pentru ei. De fapt, motivul este următorul. În Evanghelie și în Tora au existat multe adăugiri ale oamenilor, iar ateii din străinătate, identificând aceste adăugiri omenești, pot critica ambele cărți într-un mod foarte logic. Însă ateii din țările musulmane, pentru că nu găsesc în Coran nimic ce ar putea critica, fac aceste “dorințe” ale lor denaturând versetele sau evaluându-le izolat. Bineînțeles că aceste pretenții nu au nicio valabilitate.