Înapoi la ghid
AZTRENDEFRESNLRUITSQBSROKYDA

Cine este Haman în Coran ?

Descoperirile arheologice scot la iveală în fiecare detaliu o latură Miraculoasă a Coranului. Ultimele date despre ‘HAMAN’, ajutorul Faraonului despre care se povestește în Coran, sunt una dintre acestea.

Cuvântul Haman, menționat în 6 versete diferite ale Coranului (Al-Qasas, 28/6,8,38, Al-Ankabut, 29/39, Al-Mu'min, 40/24,36),ca unul dintre oamenii cei mai apropiați ai Faraonului, este într-adevăr un miracol istoric din punctul de vedere al Coranului.

După cum se înțelege din aceste versete, Allah l-a trimis pe profetul Moise cu versete, miracole și dovezi la Faraon, Haman și Karun, dar ei, acuzându-l pe Moise de a fi “un vrăjitor foarte mincinos”, i-au respins transmiterea mesajului. (Al-Ankabut 29/39; Ghafir 40/23-24) Ba chiar Faraonul, care pretindea că este dumnezeu, când Moise l-a chemat să-L accepte pe înaltul Allah, le-a spus fruntașilor poporului său: “Nu cunosc pentru voi alt dumnezeu în afară de mine”, iar lui Haman i-a cerut să-i construiască un turn, ca să ajungă la dumnezeul lui Moise și să-L găsească. (Al-Qasas, 28/38; Al-Mu'min, 40/36-37)În cele din urmă, Kârûn, Faraonul și Hâmân au fost pedepsiți din cauza păcatelor lor. (Al-Ankabut 29/39)Hâmân, al cărui nume este menționat în Coran. trebuie să fie vizirul Faraonului cu care profetul Moise a avut de-a face și s-a luptat sau una dintre personalitățile importante de la palatul lui ori marele preot al cultului lui Amon.

În schimb, în Tora, în partea care povestește viața profetului Moise, –având apropiere de Faraon- nu este Haman; el apare ca ajutorul unui rege pers/babilonian care a trăit la aproximativ 1100 de ani după profetul Moise și care i-a oprimat pe iudei.(KM. ESTER/Capitol: 3-10). Văzând aceasta, orientaliștii se bucură: “Iată, am găsit o greșeală în Coran!”.Însă această bucurie a lor rămâne la jumătate, prin descifrarea scrierii hieroglifice egiptene și găsirea numelui “Haman” în inscripțiile Egiptului antic.

Inscripțiile hieroglifice scrise în limba Egiptului antic nu au putut fi citite până în secolul al 18-lea (corect, al 19-lea). Fiindcă, odată cu răspândirea creștinismului în regiune, au fost uitate și vechea credință a Egiptului, și limba lui. Ultima dată cunoscută la care a fost folosită scrierea hieroglifică este o inscripție din anul 394 d.Hr. După aceasta, această limbă a fost uitată până în anul 1799 (adică până în secolul al 19-lea).Secretul scrierii a fost dezlegat prin găsirea unei inscripții numite “Rosetta Stone”, din anul 196 î.Hr. Particularitatea acestei tăblițe era că a fost scrisă în trei scrieri diferite: hieroglifică, demotică (forma de mână a hieroglifelor) și greacă. Cu ajutorul textului grecesc, scrierea egipteană veche de pe tăbliță a fost descifrată complet de un francez numit Jean-Françoise Champollion.

Prin descifrarea hieroglifelor s-a ajuns la încă o informație foarte importantă: numele “Haman”chiar apărea în inscripțiile egiptene în perioada profetului Moise (as). Pe un monument aflat la Muzeul Hof din Viena se vorbea despre acest nume. În aceeași inscripție era subliniată și apropierea lui Haman de Faraon. (Walter Wreszinski, Aegyptische Inschriften aus dem K.K. Hof Museum in Wien, 1906, J C Hinrichs’ sche Buchhandlung)Pornind de la aceste informații se poate spune cu ușurință că Hâman din ESTER, despre care se face cunoscut că a fost mai întâi ridicat la un rang înalt ca vizir de către regele Ahașveroș, apoi –fiind judecat ca trădător- a fost spânzurat împreună cu fiii săi (Ester 7/10;9/7-10), și Haman, care în Coran este unul din cercul apropiat al Faraonului, nu sunt aceeași persoană.

Vom încerca să explicăm această chestiune în câteva puncte: 1. Haman care apare în Biblie/ESTER este numele unei persoane. Fiindcă acolo apare ca: “Agagî Haman, fiul lui Hammedatan” (ESTER, 3/1). Hâman, despre care se vorbește în Coran, este privit însă mai mult ca un titlu decât ca un nume. Folosirea în adresările oficiale mai degrabă a titlurilor decât a numelor este o tradiție cunoscută și astăzi. Potrivit acesteia, faptul că în Coran, când este însărcinat de Faraon să construiască un turn, i se adresează cuvintele “HAMAN!”, arată că acest cuvânt este un titlu al lui, legat de funcția lui.

Astfel, în dicționarul “Persoane din Noul Regat”, întocmit pe baza tuturor inscripțiilor, despre Haman se vorbește ca despre “Șeful celor care lucrează în carierele de piatră”. (Hermann Ranke, Die Agyptischen Personennamen, Verzeichnis der Namen, Verlag Von J J Augustin in Glückstadt, Band I, 1935, Band II, 1952)

  1. Omul de știință francez Prof. Dr. Maurice Bucaille a dat numele “Haman” unui egiptolog francez și, fără să spună că acest nume apare în Coran, a arătat că este un “citat dintr-un manuscris arab din secolul al 7-lea”. Specialistul a spus că nu este posibil ca într-un manuscris arab din secolul al 7-lea să fi fost trecută o informație aparținând hieroglifelor, dar că se va uita în listele de nume ale palatului Faraonului (Dictionary of Personal Names of the New Kingdom by Ranke). Apoi, când s-a uitat, adevărul a ieșit încă o dată la iveală. Rezultatul ieșit la iveală exprima un adevăr important. Hâman, contrar afirmației celor care se opun Coranului, exact așa cum apare în Coran, era o persoană care a trăit în Egipt pe vremea profetului Moise și, așa cum se vorbește în Coran, apropiată de Faraon și legată de lucrările de construcție. Poate că era ministrul lucrărilor publice.!!!!

Or este un adevăr că scrierile hieroglifice au fost complet uitate încă din perioada în care s-a pogorât revelația Coranului și că până în secolul al 19-lea nimeni nu citea această scriere. Originalul englezesc al expresiei respective este următorul: “But, it is a fact that the hieroglyphs had been totally forgotten at the time of the Qur’anic Revelation and that one could not read them until the 19th century A.D.” (Maurice Bucaille, Moses and Pharaoh in the Bible, Qur’an and History, p. 192-193)

3.Aceste constatări științifice dovedesc cu certitudine, în Coran; existența lui Hâman, care figurează ca unul dintre oamenii apropiați ai Faraonului. Așadar, atunci când acceptăm că lui Haman din ESTER -după cum spun unii- fără a-l privi ca pe o poveste, că și el este adevărat, suntem nevoiți să acceptăm și că acești doi Haman sunt persoane diferite.-După cum s-a arătat mai sus, numele lui Haman apare și în Biblie. Începând cu capitolul al treilea din Cartea Esterei din Tora, se povestesc pe larg oprimarea suferită de iudeii din Iran, partea pe care a avut-o în aceasta vizirul numit Hâman, intrarea fetei iudaice numite Estera în palatul regelui Ahașveroș și influențarea suveranului de către ea, iar în final salvarea iudeilor prin uciderea lui Hâman, a celor zece fii ai lui și a multor altor iranieni.

Astfel Se înțelege că, așa cum și astăzi poporul nostru îi numește pe oamenii asupritori cu nume precum “faraon, nimrod”, și iudeii nu au putut în niciun fel uita numele lui Haman din Egipt, l-au păstrat în memorie ca pe un “vizir asupritor” și, în timpul evenimentelor din Iran, lipind acest nume din memoria lor de vizirul asupritor cu care s-au confruntat, l-au pomenit ca Haman și l-au consemnat astfel și în cartea Esterei.

Este posibil și ca, în timpul prelucrării și rescrierii ulterioare a Torei de către rabini, Hâmân cel egiptean să fi fost confundat cu vizirul asupritor din Iran, ajungându-se astfel la o asemenea situație. O altă posibilitate este ca numele ambilor viziri să fi fost Hâmân. Ca în multe exemple, de ce să nu fie posibil să ne gândim și în cazul lui Hâmân la două personalități istorice diferite care poartă același nume. (pentru informații detaliate vezi Akhepedia Forum)

4.Numele vizirului Faraonului din fața profetului Moise, numit în Coran Haman, confirmă și el această opinie. Fiindcă; inscripția de ușă care se află la universitatea din Viena este tradusă ca HEMAN hetap, un vizir responsabil cu lucrările de piatră și cu muncitorii lor. Hemen hetap este vădit numele AMENHOTEP. Felul scrierii arată aceasta. În acest caz, în istoria Egiptului ne întâlnim cu AMENHOTEP, un vizir responsabil cu lucrările de piatră. Amenhotep huy! Acest vizir este cineva care a fost vizir comun pentru faraonul Amonhotep al 3-lea și Amonhotep al 4-lea.

Pe scurt, se poate spune că găsirea numelui lui Hâmân în inscripțiile Egiptului antic nu doar anulează calomniile împotriva Coranului, ci arată încă o dată că el este din Partea lui Allah. Fiindcă în Coran ne-a fost transmisă în mod miraculos o informație istorică la care, în perioada în care s-a pogorât, nu era posibil să se ajungă și care nu putea fi descifrată. .