Este o Nedreptate ca la Moștenire Bărbatul să Primească Două Părți, iar Femeia Una?
Înainte de a intra în subiectul moștenirii, vreau să reamintesc câteva detalii din Coran. În islam, femeia și bărbatul sunt pe deplin egali în privința faptelor. În Coran, adresarea este de forma „spune bărbaților credincioși și femeilor credincioase”. Nimeni nu este superior nimănui. Allah spune în verset „Oricine săvârșește o faptă dreaptă, fie bărbat, fie femeie, fiind credincios, fără îndoială îl vom face să trăiască o viață frumoasă și le vom da negreșit răsplata lor cu ce e mai frumos din ce au făcut.” (Sura An-Nahl, 97). Superioritatea este doar după takva. Iar aceasta este la Allah. „La Allah, cel mai superior dintre voi este cel mai înaintat în takva (nu după rasă sau neam).” (Sura Al-Hujurat, 13)
În viața lumească, ceea ce îi face diferiți pe femeie și pe bărbat sunt structurile lor biologice și emoționale. Allah le-a dat ambelor sexe trăsături și aptitudini diferite. Dar aceste trăsături nu îl fac pe unul superior celuilalt. Bărbatul este înzestrat în privințele care cer forță fizică. Inteligența emoțională a femeii și fertilitatea ei sunt, de asemenea, o trăsătură pe care bărbatul nu o are.
Potrivit Coranului, atât bărbatul, cât și femeia pot lucra. „Bărbaților le revine o parte din ce au câștigat, (la fel cum) și femeilor le revine o parte din ce au câștigat.” (Sura An-Nisa, 32) Dar responsabilitatea întreținerii materiale a casei i-a fost dată bărbatului. Aceasta nu înseamnă că bărbatul se află în poziție de conducător în casă. Căci Allah face cunoscut că credincioșii își fac toate treburile prin consultare. Acest lucru este valabil și între soți. Bărbatul nu are singurul cuvânt de spus pentru că întreține casa.
În versetul 34 din Sura An-Nisa, Allah spune, prin expresia „erricalü kavvamune alennisai”, „bărbații le veghează pe femei” sau „bărbații sunt responsabili de întreținerea femeilor”. Femeia despre care se vorbește poate fi soție, soră, mamă, fiică…
Bărbații le veghează pe femei. Căci Allah i-a dat fiecăruia aptitudini și trăsături diferite. Astfel, bărbații sunt responsabili de întreținerea casei… (Sura An-Nisa, 34)
Să ajungem acum la versetul 11 din Sura An-Nisa, pe care ateiștii îl aduc foarte des în discuție în privința moștenirii;
„Allah vă sfătuiește cu privire la copiii voștri. Bărbatul primește o parte de două ori mai mare decât femeia. „
Dacă, fără să gândiți în profunzime, fără să judecați, fără să stăpâniți ansamblul Coranului, citiți doar această secțiune a versetului, puteți crede că femeia este ținută pe plan secund sau este asuprită. Însă lucrurile nu stau deloc așa cum credeți. Să privim acum ultima secțiune a versetului;
„… Toate aceste proporții de împărțire vin după testamentul făcut de cel decedat și după plata datoriilor. ” (Sura An-Nisa, 11)
Există aici un detaliu interesant, scăpat din vedere, poate chiar ignorat. Dacă ați fost atenți, nu spune că din întreaga moștenire bărbatul primește două părți, iar fata una. Acest lucru se spune pentru banii sau bunurile rămase după testament și după plata datoriilor. Dacă dorește, tatăl își poate împărți bunurile în mod egal între fiica și fiul său. Sau îi poate da o parte mai mare celui care s-a ocupat de el la bătrânețe ori celui care are mai multă nevoie. După aceea, dacă tatăl are o datorie, ea este plătită cu banii etc. rămași în afara testamentului… Dacă mai există încă o sumă rămasă, aceasta este împărțită două pentru copilul băiat și una pentru copilul fată.
Această împărțire este valabilă pentru moștenirea lăsată de tată copiilor săi. Iar în testament, dreptatea este principiul de bază. Potrivit versetului 180 din Sura Al-Baqara, când vine moartea, i s-a făcut obligatoriu omului să lase un testament. Iar în versetul 182 s-a spus că, în cazul în care cel care lasă testamentul manifestă înclinație spre nedreptate, trebuie făcută împăcarea între părți.
Pe lângă aceasta, cine se teme că testatorul va înclina spre nedreptate sau va cădea în păcat și îi împacă și îndreaptă pe cei doi (pe părți), asupra lui nu este niciun păcat. Într-adevăr, Allah este Iertător, Ocrotitor. (Sura Al-Baqara, 182)
Mai există și împărțirea făcută dacă bărbatul sau femeia care lasă moștenirea nu are soț/soție și copil. <!-- editor -->Aici, în situația arătată în An-Nisa 12, se face o împărțire egală între frații persoanei decedate, fie ei bărbați, fie femei.<!-- /editor -->
Dacă bărbatul sau femeia care lasă moștenirea nu are copil și soț/soție și are un frate sau o soră, în acest caz fiecăruia îi revine o șesime. Dacă sunt mai mulți, împart o treime. Această împărțire trebuie aplicată după distribuirea părților din testament și după plata datoriilor, pentru ca nimeni să nu fie păgubit. Acesta este un testament de la Allah. (Sura An-Nisa, 12)
Vreau să ajung acum la detaliile pe care le-am dat în prima secțiune a articolului meu. În versetul 34 din Sura An-Nisa exista prevederea că bărbatul este responsabil de întreținerea femeilor (mamă, soție, fiică, soră). Se spunea, în temeiul versetului că femeii și bărbatului le revine o parte din ce au câștigat, că și femeia poate lucra la fel ca bărbatul. Dar munca femeii nu era pentru a întreține casa. Viața este comună, desigur că și femeia poate contribui la întreținerea casei. Însă Allah i-a acordat femeii un privilegiu în această privință și, oricât de bogată ar fi ea, a pus responsabilitatea întreținerii casei în sarcina bărbatului. Femeia este liberă să cheltuiască după cum dorește ceea ce câștigă.
Concluzia la care vreau să ajung de aici este următoarea;
1- Bărbatul primește la moștenire două părți din banii rămași după testament și datorie. Dar partea pe care o primește oricum nu va fi demnă de luat în seamă, Allahu alem. Căci în islam toate bunurile care rămân peste nevoie sunt date ca infak. Adică sunt împărțite orfanului, săracului, celui rămas pe drum. Este interzis să aduni și să strângi bunuri. Bunurile care vor rămâne ca moștenire vor fi probabil casă, loc de muncă, mașină, vie și grădină, animale…
Bărbatul este responsabil de întreținerea surorii sale, a mamei sale și, când se căsătorește, a soției sale.
2- Potrivit dreptului islamic, bărbatul este obligat, când se căsătorește, să-i dea femeii mehir. Mehir este un bun sau o sumă de bani dată direct femeii, nu familiei fetei.
În acest verset, adus drept dovadă că femeia este asuprită și se află în plan secund, când luați Coranul ca întreg, vedeți cât de mult este femeia ținută la mare cinste. Islamul este singurul sistem în care femeia este cea mai respectată și în care drepturile ei sunt cel mai mult protejate și ocrotite.