Nu putem fi prieteni cu oamenii Cărții (creștini și mozaici)?
Nu pot fi prieteni oamenii Cărții? Te căsătorești cu femeile oamenilor Cărții, dar nu poți fi prieten cu ei?
Așa cum pretinde o parte dintre oameni, a nu-i lua prieteni pe oamenii Cărții, a nutri dușmănie și a nu avea de-a face cu ei este o atitudine contrară Coranului și rânduielii lui Allah. În versetul 51 din Sura Al-Ma'ida, pe care aceste persoane își sprijină afirmațiile, Domnul nostru a poruncit ‘O, voi cei care ați crezut, nu-i luați prieteni (veli) pe evrei și pe creștini; ei sunt prieteni unii altora. Cine dintre voi îi ia prieteni, fără îndoială este dintre ei. Fără îndoială, Allah nu călăuzește comunitatea celor nedrepți.’
Cuvântul prieteni din verset apare de două ori. Unul este cuvântul „evliyau”, cu sensul de „protectori, responsabili în fața legii, evliya, stăpâni, posesori, proprietari”. Celălalt este „Yetevellehum”. Acesta are sensul de „preia îngrijirea, ajunge în poziție dominantă, ia conducerea în mână”înseamnă. Cuvântul „prieten, veli” din acest verset înseamnă „conducere”. Allah le face cunoscut musulmanilor astfel: nu intrați sub conducerea creștinilor și a mozaicilor. Adică, așa cum spun unii, în acest verset nu există sensul de a nu fi în relații bune cu mozaicii sau cu creștinii, de a nutri dușmănie față de ei.
Domnul nostru are versete foarte clare care arată că oamenii Cărții nu sunt toți la fel. Dacă ar fi trebuit să-i luăm dușmani pe toți cei care nu sunt musulmani, Allah nu ne-ar fi făcut cunoscute aceste versete. De asemenea, dacă toți cei care nu sunt musulmani ar fi dușmanii noștri, Allah nu le-ar fi făcut licite mâncărurile și femeile pentru căsătorie. Căci chiar Profetul nostru însuși s-a căsătorit cu o doamnă dintre oamenii Cărții. La nunta oamenilor Cărții se merge, la înmormântarea lor se merge, mâncărurile lor se mănâncă, se face comerț, există o viață împreună, prietenească, tovărășească, frățească. Acest lucru se vede limpede în practicile Profetului nostru. Această conviețuire este frăție și prietenie omenească, nu este frăție de religie. Altminteri, cum se poate căsători cineva cu o persoană în care nu are încredere, față de care simte dușmănie, cum se poate așeza la masa ei? În această privință, pentru cei care văd versetul 51 din Sura Al-Ma'ida și trec cu vederea celelalte versete despre oamenii Cărții, vrem să reamintim câteva versete.
– Ei nu sunt toți la fel. Dintre oamenii Cărții există o comunitate care, în timpul nopții, stă în picioare recitând versetele lui Allah și se prosternează. (Sura Al Imran, 113)
Ei nu sunt toți la fel!
– …dintre oamenii Cărții există cel care, dacă îi lași în păstrare un cântar întreg, ți-l dă înapoi; … (Sura Al Imran, 75)
– Fără îndoială, dintre oamenii Cărții există cei care cred în Allah, în ceea ce v-a fost coborât vouă și în ceea ce le-a fost coborât lor -arătând o adâncă evlavie față de Allah-. Ei nu cumpără un preț mic în schimbul versetelor lui Allah. Aceștia sunt cei care au răsplata lor la Domnul lor… (Sura Al Imran, 199)
– Astăzi vi s-au făcut licite lucrurile curate. Mâncarea celor cărora li s-a dat Cartea este licită pentru voi, iar mâncarea voastră este licită pentru ei. Femeile libere și cinstite dintre credincioase și femeile libere și cinstite dintre cei cărora li s-a dat Cartea înainte de voi, de asemenea, -cu condiția să le plătiți răsplata (mehirul lor)- ca oameni cinstiți, care nu practică desfrâul și nu și-au luat prieteni în ascuns, (vi s-au făcut licite.) Cine nu recunoaște credința și deviază spre necredință, cu siguranță fapta lui a fost zadarnică. El este în viața de apoi dintre cei care ajung la pierzanie. (Sura Al-Ma'ida, 5)
– …Îi găsești ca fiind cei mai apropiați, din punct de vedere al iubirii, de cei care au crezut pe cei care spun: „suntem creștini”. Aceasta pentru că dintre ei există (niște)preoți și călugări și pentru că ei, în realitate, nu se dau mari. (Sura Al-Ma'ida, 82)
– Fără îndoială, cei care au crezut(și) evreii, creștinii și sabeenii(cine dintre ei) crede în Allah și în ziua de apoi și săvârșeștefapte bune, aceia au răsplata lor la Allah. Pentru ei nu este teamă și ei nu vor fi triști. (Sura Al-Baqara, 62)
Allah nu vă oprește să faceți bine și să vă purtați cu dreptate față de cei care nu au luptat cu voi în privința religiei și nu v-au alungat din căminele voastre. Căci Allah îi iubește pe cei care fac dreptate. (Sura Al-Mumtahana, 8) Potrivit acestui verset, Allah ne poruncește să judecăm cu dreptate pe cei care nu luptă cu noi în privința religiei noastre. …Ura voastră față de o comunitate să nu vă oprească de la dreptate. faceți dreptate. Aceasta este mai aproape de takva. (Sura Al-Ma'ida, 8) poruncește.
Informație suplimentară:
Persoanele care nu vor să creadă explicația noastră, anume că în acest verset Allah nu ne spune nu-i luați prieteni pe evrei și pe creștini, ci spune nu-i luați VELİ;
cum or fi tradus oare următoarea propoziție din Al-Baqara 282? Dacă în acest verset traduc cuvântul EVLİYA prin PRIETENI, care va fi sensul, iar cei care în acest verset dau sensul VELİ, de ce au preferat sensul PRIETEN când au ajuns la versetul subiect al postării, care descrie relația cu evreii și creștinii.
”ev lâ yestatîu en yumille huve felyumlil veliyyuhu bil adl(adli)”
Ce au spus despre cuvântul VELî de aici?
Dacă el însuși nu este în stare să-l scrie, atunci spune versetul să dicteze PRIETENUL său? Sau VELİ-ul său?