Ash-Shu'ara
Traducere: George Grigore
Ta. Sin. Mim. 26:1
Acestea sunt versetele Cărţii desluşite! 26:2
S-ar putea să te îmbolnăveşti de mâhnire fiindcă ei nu sunt credincioşi! 26:3
Dacă am voi, am pogorî din cer un semn asupra lor şi grumazurile lor se vor pleca smerite înaintea lui. 26:4
Nici o nouă amintire de la Milostivul nu le va veni fără ca ei să nu-i întoarcă spatele. 26:5
Ei hulesc acum, însă curând le vor veni proorocirile despre ceea ce ei batjocoresc. 26:6
Oare ei nu văd pământul? Câte soiuri folositoare am făcut să răsară pe el! 26:7
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi. 26:8
Domnul tău este Puternicul, Milostivul. 26:9
Domnul tău l-a strigat pe Moise: “Du-te la poporul nedrept, 26:10
poporul lui Faraon. Oare ei nu se tem?” 26:11
El spuse: “Domnul meu! Mă tem că mă vor socoti mincinos. 26:12
Inima mi se strânge, limba mi se împleticeşte. Trimite-l pe Aaron! 26:13
Ei vor arunca asupra mea vreun păcat şi îmi este teamă că mă vor ucide” 26:14
Dumnezeu spuse: “Ba nu!... Plecaţi amândoi cu semnele Noastre. Vom fi cu voi şi vom asculta. 26:15
Duceţi-vă amândoi la Faraon şi spuneţi-i: “Noi suntem solia Domnului lumilor! 26:16
Trimite-i cu noi pe fiii lui Israel!” 26:17
Faraon spuse: “Nu te-am crescut între noi pe când erai copil? N-ai petrecut între noi ani din viaţa ta? 26:18
Tu ai făcut apoi fapta pe care ai făcut-o, căci eşti dintre cei nemulţumitori.” 26:19
Moise spuse: “Am făcut-o pe când eram între cei rătăciţi. 26:20
Am fugit de la voi, căci îmi era frică de voi. Domnul meu mi-a dăruit înţelepciunea şi m-a rânduit între trimişi. 26:21
Oare binefacerea pe care mi-ai arătat-o să fie aceea că ai robit pe fiii lui Israel?” 26:22
Faraon spuse: “Cine este, aşadar, Domnul lumilor?” 26:23
Moise spuse: “Este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi crede cu tărie!” 26:24
Faraon spuse suitei sale: “Aţi auzit?” 26:25
Moise spuse: “Este Domnul vostru, Domnul strămoşilor voştri dintâi.” 26:26
Faraon spuse: “Trimisul ce v-a fost trimis este nebun.” 26:27
Moise spuse: “El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi pricepe!” 26:28
Faraon spuse: “Dacă îţi iei alt dumnezeu în locul meu, te voi arunca între întemniţaţi.” 26:29
Moise spuse: “Şi dacă îţi voi aduce un lucru fără tăgadă?” 26:30
Faraon spuse: “Adu-l dacă eşti sincer!” 26:31
Atunci îşi aruncă toiagul, şi iată-l un adevărat balaur! 26:32
El întinde mâna, şi iat-o albă pentru cei care priveau! 26:33
Faraon spuse căpeteniilor care îl înconjurau: “Acesta este un vrăjitor iscusit! 26:34
El vrea să vă alunge din ţinutul vostru prin vraja sa. Ce porunciţi?” 26:35
Ei au răspuns: “Spune-le să aştepte, el şi fratele său şi trimite solii în cetăţi să-i adune 26:36
şi să-ţi aducă pe toţi vrăjitorii iscusiţi.” 26:37
Fură adunaţi toţi vrăjitorii la vremea din ziua hotărâtă 26:38
şi li se spuse oamenilor: “V-aţi adunat? 26:39
Poate îi vom urma pe vrăjitori, dacă vor ieşi învingători.” 26:40
Vrăjitorii i-au spus lui Faraon apropiindu-se: “De vom ieşi învingători, vom căpăta vreo răsplată?” 26:41
“Da, şi veţi fi în suita mea.” 26:42
Moise le spuse: “Aruncaţi ce aveţi de aruncat.” 26:43
Ei îşi aruncară funiile şi toiegele spunând: “Prin puterea lui Faraon, vom fi învingători!” 26:44
Moise îşi aruncă toiagul şi acesta înghiţi ceea ce ei născociseră. 26:45
Vrăjitorii căzură atunci în genunchi 26:46
spunând: “Noi credem în Domnul lumilor! 26:47
Domnul lui Moise şi al lui Aaron!” 26:48
Faraon spuse: “Voi aţi crezut în El înainte ca eu să vă dau îngăduinţa, căci El este mai marele vostru care v-a învăţat vrăjitoria. Veţi afla curând! Voi pune să vi se taie mâinile şi picioarele în curmeziş, iar apoi voi pune să vă răstignească pe toţi” 26:49
Ei spuseră: “Nu ne pasă, căci noi la Domnul nostru ne întoarcem. 26:50
Noi cu tărie dorim ca Domnul nostru să ne ierte nouă greşelile noastre, căci noi suntem întâii credincioşi.” 26:51
Noi i-am dezvăluit lui Moise: “Pleacă cu robii Mei noaptea. Veţi fi urmăriţi.” 26:52
Faraon îşi trimise adunători în cetăţi: 26:53
“Aceştia nu sunt decât o ceată mică 26:54
şi sunt foarte furioşi pe noi, 26:55
însă noi suntem mulţi şi cu mintea trează.” 26:56
Noi i-am izgonit din grădini, de la izvoare, 26:57
de la comori şi de la loc îmbelşugat. 26:58
Astfel Noi le-am dat moştenire fiilor lui Israel. 26:59
I-au urmărit înspre Răsărit. 26:60
Când cele două gloate se zăriră, soţii lui Moise spuseră: “Suntem ajunşi din urmă!” 26:61
Moise spuse: “Ba nu!... Domnul meu este cu mine şi El mă va călăuzi! 26:62
Noi i-am dezvăluit atunci lui Moise: “Loveşte marea cu toiagu-ţi.” Ea se va despica atunci, şi fiece parte va fi asemenea unui munte grozav. 26:63
Noi i-am lăsat pe ceilalţi să se apropie, 26:64
în timp ce pe Moise l-am mântuit cu cei care se aflau cu el, 26:65
i-am înecat pe cei care îi urmăreau. 26:66
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi. 26:67
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul. 26:68
Istoriseşte-le povestea lui Abraham! 26:69
El spuse tatălui său şi poporului său: “Cui vă închinaţi voi?” 26:70
Ei spuseră: “Ne închinăm unor idoli, de care rămânem legaţi.” 26:71
El spuse: “Vă aud când îi chemaţi? 26:72
Vă folosesc ori vă păgubesc?” 26:73
Ei spuseră: “Nu!... Noi i-am aflat şi pe taţii noştri făcând la fel.” 26:74
El spuse: “Aţi văzut la ce vă închinaţi, 26:75
voi şi strămoşii voştri dintâi? 26:76
Aceşti idoli îmi sunt vrăjmaşi, şi nu Domnul lumilor 26:77
care m-a creat. El este Cel ce mă călăuzeşte; 26:78
El este Cel ce mă hrăneşte şi mă adapă; 26:79
El este Cel ce mă lecuieşte când sunt bolnav; 26:80
El este Cel ce mă va da morţii şi El mă va învia; 26:81
El este Cel ce — aşa râvnesc — îmi va ierta mie greşelile mele în Ziua judecăţii. 26:82
Domnul meu! Dăruieşte-mi înţelepciunea şi rânduieşte-mă între cei drepţi. 26:83
Fă-mi o limbă ce va vesti Adevărul celor care va să vină. 26:84
Rânduieşte-mă printre moştenitorii Grădinii plăcerilor. 26:85
Iartă-i tatălui meu, căci el a fost dintre cei rătăciţi. 26:86
Nu mă ruşina în Ziua când (oamenii) vor fi sculaţi, 26:87
în Ziua când nici averile, nici copiii nu vor sluji la nimic, 26:88
în afara celor care vin la Dumnezeu cu o inimă curată.” 26:89
Grădinile vor fi apropiate de cei temători, 26:90
iar Iadul va fi ivit celor rătăciţi. 26:91
Li se va spune: “Unde sunt cei cărora vă închinaţi în locul lui Dumnezeu? 26:92
Vă vor ajuta pe voi ori se vor ajuta pe ei înşişi?” 26:93
Vor fi repeziţi în Gheena, ei şi toţi rătăciţii, 26:94
precum şi toate oştirile lui Iblis. 26:95
Ei vor spune certându-se între ei: 26:96
“Pe Dumnezeu! Noi ne aflam într-o rătăcire vădită 26:97
când ne socoteam deopotrivă cu Domnul lumilor! 26:98
Numai cei nelegiuiţi ne-au rătăcit! 26:99
Noi nu avem nici un mijlocitor, 26:100
nici un prieten zelos! 26:101
Dacă ar mai fi pentru noi întoarcere, atunci am fi credincioşi!” 26:102
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi. 26:103
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul. 26:104
Poporul lui Noe i-a socotit pe trimişi mincinoşi, 26:105
când fratele lor Noe le spuse: “Nu vă temeţi, oare? 26:106
Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere. 26:107
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare! 26:108
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor. 26:109
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!” 26:110
Ei spuseră: “Să credem în tine, când cei care te urmează sunt cei prea-umili?” 26:111
El spuse: “Nu am ştiinţă de ceea ce fac ei, 26:112
numai Domnul meu îi poate judeca. O, dacă v-aţi da seama! 26:113
Eu nu-i alung pe credincioşi, 26:114
căci eu nu sunt decât un predicator cu vorbă limpede.” 26:115
Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Noe, vei fi omorât cu pietre!” 26:116
El spuse: “Domnul meu! Poporul meu m-a socotit mincinos. 26:117
Judecă între mine şi ei. Mântuieşte-mă pe mine şi pe credincioşii ce sunt cu mine.” 26:118
Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care erau cu el pe arca încărcată, 26:119
şi i-am înecat apoi pe cei rămaşi. 26:120
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi. 26:121
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul. 26:122
Adiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi, 26:123
când Hud, fratele lor le spuse: “Nu vă temeţi, oare?” 26:124
Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere. 26:125
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare. 26:126
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor. 26:127
Veţi zidi pe fiece înălţime un semn ca să vă jucaţi? 26:128
Vă veţi face întărituri ca şi cum aţi veşnici? 26:129
Când loviţi, loviţi ca nişte despoţi? 26:130
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare. 26:131
Temeţi-vă de Cel ce v-a dăruit ceea ce ştiţi, 26:132
de Cel ce v-a dăruit dobitoace şi copii, 26:133
grădini şi izvoare. 26:134
Eu mă tem pentru voi de osânda unei Zile mari.” 26:135
“Deopotrivă ne este dacă ne ţii predici ori dacă nu ne ţii! 26:136
Aceasta nu este decât felul de a fi al celor dintâi şi 26:137
noi nu vom fi osândiţi.” 26:138
Ei l-au socotit mincinos şi Noi, atunci, i-am nimicit. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi. 26:139
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul. 26:140
Tamudiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi, 26:141
când Salih, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare? 26:142
Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere. 26:143
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare! 26:144
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor. 26:145
Veţi fi lăsaţi oare să vă tihnească ceea ce aveţi aici 26:146
grădini şi izvoare, 26:147
holde şi curmali cu ciorchini grei? 26:148
Vă scobiţi cu îndemânare case în munţi? 26:149
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare. 26:150
Nu ascultaţi porunca celor necumpătaţi 26:151
care seamănă stricăciune pe pământ şi nu fac nimic drept.” 26:152
Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi! 26:153
Şi fiindcă eşti un om asemenea nouă, adu-ne un semn, dacă spui adevărul!” 26:154
El spuse: “Această cămilă va bea, şi voi veţi bea, fiecare în ziua hotărâtă. 26:155
Nu-i faceţi nici un rău, căci o osândă într-o zi mare vă va lua.” 26:156
Ei o ologiră, însă dimineaţa se căiră, 26:157
căci osânda îi luă. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi. 26:158
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul. 26:159
Poporul lui Lot i-a socotit pe trimişi mincinoşi, 26:160
când Lot, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare? 26:161
Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere. 26:162
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare. 26:163
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor. 26:164
Vă apropiaţi de bărbaţii din aceste lumi 26:165
părăsindu-vă soţiile, create vouă de Domnul vostru? Sunteţi un popor călcător al legii.” 26:166
Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Lot, vei fi izgonit.” 26:167
El spuse: “Urăsc fapta voastră! 26:168
Domnul meu! Mântuieşte-mă pe mine şi pe ai mei de ceea ce fac ei.” 26:169
Noi l-am mântuit pe el şi pe toţi ai săi, 26:170
în afara unei bătrâne rămase în urmă, 26:171
şi i-am stârpit apoi pe ceilalţi, 26:172
trimiţând asupra lor o ploaie. Rea a fost ploaia pentru cei cărora li s-a predicat! 26:173
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi. 26:174
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul. 26:175
Oamenii din al’Aika i-au socotit pe trimişi mincinoşi, 26:176
când Şu’aib le spuse: “Nu vă temeţi, oare? 26:177
Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere. 26:178
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare. 26:179
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor. 26:180
Fiţi cinstiţi la măsură şi nu fiţi dintre cei păgubitori. 26:181
Cântăriţi cu drept cântar. 26:182
Nu-i păgubiţi pe oamenii în avutul lor. Nu săvârşiţi fărădelegi pe pământ, semănând stricăciune! 26:183
Temeţi-vă de Cel ce v-a creat pe voi şi pe leaturile dintâi.” 26:184
Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi! 26:185
Şi fiindcă nu eşti decât un om asemenea vouă, noi gândim că eşti dintre mincinoşi. 26:186
Prăvale cerul în bucăţi asupra noastră, dacă spui adevărul!” 26:187
El spuse: “Domnul meu ştie prea bine ceea ce faceţi.” 26:188
Ei l-au socotit pe Şu’aib mincinos, însă i-a luat osânda zilei Întunecării. Şi a fost osânda unei zile mari. 26:189
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi. 26:190
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul. 26:191
El este o pogorâre de la Domnul lumilor. 26:192
Duhul lui credincios a pogorât cu el 26:193
asupra inimii tale ca tu să fii dintre predicatori, 26:194
într-o limbă arabă desluşită. 26:195
Aceasta se află deja în Psalmii celor dintâi. 26:196
Nu este pentru ei un semn pe care învăţaţii fiilor lui Israel îl cunosc? 26:197
Dacă l-am fi pogorât asupra unui străin 26:198
şi li l-ar fi citit, ei n-ar fi crezut. 26:199
Astfel îi tăiem drum în inimile nelegiuiţilor, 26:200
însă ei nu cred în el, până ce nu văd osânda cea dureroasă 26:201
ce le va veni deodată, fără ca ei să presimtă. 26:202
Ei vor spune atunci: “Ni se mai dă un răgaz?” 26:203
Ei cer venirea osândei Noastre degrabă? 26:204
Chiar de le dăruim bucurii ani de zile, tu nu vezi că 26:205
tot vine la ei ceea ce li s-a făgăduit şi 26:206
îndestularea nu le va mai fi de nici un folos? 26:207
Noi n-am nimicit nici o cetate care să nu fi avut predicatori. 26:208
întru amintire, căci Noi nu suntem nedrepţi. 26:209
Nu diavolii s-au pogorât cu el! 26:210
Acesta nu le este pe plac, însă sunt neputincioşi! 26:211
Ei vor fi îndepărtaţi de la ascultarea lui. 26:212
Nu chema alt dumnezeu alături de Dumnezeu, căci astfel vei fi printre cei osândiţi. 26:213
Previne-i pe cei mai apropiaţi din obştea ta! 26:214
Coboară-ţi aripa asupra credincioşilor care te urmează. 26:215
Spune-le când nu-ţi dau ascultare: “Eu n-am nici o vină pentru ceea ce faceţi!” 26:216
Încrede-te în Puternicul, Milostivul. 26:217
El te vede când te ridici 26:218
şi când te vânzoleşti printre cei prosternaţi. 26:219
El este Auzitorul, Ştiutorul! 26:220
Să vă dau de ştire asupra cui vor pogorî diavolii? 26:221
Ei pogoară asupra oricărui clevetitor păcătos! 26:222
Ei ciulesc urechea..., însă cei mai mulţi sunt mincinoşi. 26:223
Şi poeţii! Ei sunt urmaţi doar de cei care se rătăcesc. 26:224
Nu-i vezi oare? Ei aiurează în fiece vale, 26:225
spunând ceea ce nu fac, 26:226
în afară de cei care cred şi săvârşesc fapte bune şi-L amintesc pe Dumnezeu adesea, şi se apără când sunt nedreptăţiţi. Cei nedrepţi vor cunoaşte curând pe ce parte s-au întors! 26:227