În Coran nu există niciodată permisiunea de a bate femeia
În multe cazuri, traducerile făcute sub influența surselor din afara Coranului, la oamenii care citesc acele traduceri se crede că Coranul dă o permisiune privind bătaia femeilor... însă este oare cu adevărat așa? Să privim versetul în cauză.
Bărbații au îndatorirea de a veghea asupra femeilor. Căci Allah a dat fiecăruia aptitudini și însușiri diferite. Astfel, bărbatul este responsabil de întreținerea casei.
Femeile virtuoase se supun (legii lui Allah) și păzesc ceea ce Allah a poruncit să fie păzit (onoarea și castitatea lor), chiar dacă sunt singure. Femeilor în privința onoarei și a cinstei cărora vă temeți, dați-le sfat, separați-vă paturile, în cele din urmă scoateți-le. Însă dacă vă ascultă și renunță, nu căutați o cale împotriva lor… (Sura An-Nisa, 34)
Acest verset, în perioada de decădere în care domina despotismul masculin, a suferit o deformare a sensului în patru puncte.
PRIMA GREȘEALĂ: Expresia „erricalü kavvamune alennisai” din verset, deși ar trebui tradusă cu sensul „bărbații veghează asupra femeilor” sau „bărbații sunt responsabili de întreținerea femeilor”, a fost tradusă în aproape toate traducerile în sensul că bărbatul este o autoritate asupra femeii.
Toți autorii de traduceri, ca și cum s-ar fi înțeles între ei, au tradus cuvântul „kavvam” prin „conducător, stăpânitor”. Dar, cine știe din ce motiv, în 4-135 și în 5-8, unde apare același cuvânt, l-au tradus cu sensul de cel care veghează, care îndeplinește pe deplin, care ține în picioare.
A DOUA GREȘEALĂ: În An-Nisa 34, sensul expresiei „feddelellahu badehum ala badin” este „am dat fiecăruia aptitudini și însușiri diferite”. Însă în traduceri, cine știe de ce, este tradusă astfel: „Allah i-a făcut pe unii (bărbații) superiori altora (femeile).”
Comentariul din paranteză, care nu figurează în Coran, provine din influența cărților de hadith care reflectă cultura arabă idolatră medievală. Dacă în verset ar fi scris „Allah i-a făcut pe bărbați superiori femeilor”, ar fi trebuit să fie astfel; faddalellahur ricae alen nisai.
Când trimiteți pronumele „hum” din cuvântul „badehum” (unii) din verset numai la bărbați, sensul devine astfel: Allah i-a făcut pe unii dintre bărbați superiori altora. Iar aceasta nu se potrivește cu textul în care se află versetul.
Când trimiteți pronumele hum la un grup mixt alcătuit din bărbați și femei, sensul devine astfel: Allah i-a făcut pe unii dintre bărbați și femei superiori altora.
În 4-32 și 13-4 apar aceleași cuvinte. Însă, cine știe din ce motiv, aici se traduce prin i-a făcut pe unii dintre voi superiori altora dintre voi. Sensul versetului este „Allah a dat fiecăruia aptitudini și însușiri diferite”. Nu există o deosebire de sex.
A TREIA GREȘEALĂ: În An-Nisa 34, cuvântul „idribuhunne”, cu excepția câtorva, a fost tradus în toate traducerile turcești prin „bateți acele femei, loviți-le ușor”.
În 30-21 se spune: „Dintre semnele Lui este că a creat pentru voi, din neamul vostru, soții, ca să găsiți liniște alături de ele, și a pus între voi iubire și milă.” După cum se vede, scopul căsătoriei este liniștea bazată pe iubire și milă. Cât de mult va asigura bărbatul această liniște bătând femeia este discutabil.
Rădăcina cuvântului „idribuhunne”, tradus prin „Bateți-le”, este verbul „DaRaBa”. Dacă vă uitați în orice dicționar de arabă, veți vedea sub acest cuvânt zeci de sensuri. Acest cuvânt este cuvântul cu cel mai bogat sens din arabă.
Versetele în care apare sensul de a călători: 2-273, 3-156, 4-101
Versetele în care apare cu sensul de a lovi: 8-50, 47-27
Versetele în care apare cu sensul de a înfățișa: 43-58, 47-27
Versetele în care apare cu sensul de a da un exemplu: 14-24/45, 16-75/76, 16-112, 18-32/45
A scuti: 43-5,
A fi condamnat: 2-61,
A se închide, a lovi: 18-11,
A explica: 13-17
După cum vedeți, acest cuvânt a fost folosit în Coran cu foarte multe sensuri. Are și sensuri care nu apar în Coran. De exemplu, în arabă, banii îi faci „DaRaBa'”. Adică îi imprimi. De aici vine și Darphane.
În turcă, cuvântul çalmak are sensuri diferite. Când spuneți radyo çaldım, reiese atât sensul că ați folosit radioul, cât și sensul că l-ați furat prin hoție. Cuvântul DaRaBa din arabă prezintă și el însușiri apropiate de acesta.
De exemplu, în versetul de mai jos, verbul darabe a fost folosit cu sensul de a renunța. „İdrip” este modul imperativ. Același verb a fost folosit la modul imperativ în Sura An-Nisa, versetul 34. Iar sensul său a devenit „renunțați”.
Să renunțăm oare să vă transmitem mesajul, pentru că sunteți un popor care depășește limitele? (Sura Az-Zukhruf, 5)
A PATRA GREȘEALĂ: În An-Nisa 34, cuvântul „nuşuz” a fost tradus în aproape toate traducerile prin „gâlceveală, nesupunere”. Or, acest cuvânt înseamnă infidelitate și necinste, de la flirt până la relația sexuală nelegitimă.
De exemplu, în 4-128 același cuvânt este folosit pentru soțul care comite infidelitate. Dar, cine știe de ce, în acel verset nu este tradus prin soțul care nu se supune.
În An-Nisa 34 se arată ce trebuie să facă bărbatul cu soția care se poartă infidel și necinstit. Se spune: mai întâi avertizeaz-o, apoi separă-ți patul, dacă persistă, scoate-o din casă.
A bate o femeie care își trădează bărbatul nu este oricum o soluție. Când o scoateți din casă, până la divorț femeia rămâne tot în responsabilitatea bărbatului. Chiar și după divorț, bărbatul o protejează și o ocrotește pe femeie.
Și în Sura At-Talaq, versetul 2, în caz de neînțelegere sunt arătate două căi. Fie să o ții cu bunătate, fie să te desparți cu frumusețe. Dacă nu este posibil să ții femeia cu bunătate, nu se spune că o puteți bate. Dimpotrivă, se spune: lăsați-o cu frumusețe.
.
Când se apropie de sfârșitul perioadelor lor de așteptare, fie țineți-le cu bunătate și frumusețe, fie despărțiți-le cu frumusețe… (Sura At-Talaq, 2) În lumina acestor examinări, traducerea versetului în cauză este următoarea…..
Răspuns la o posibilă obiecție: Că verbul „Darabe”, folosit fără harf-i cer, nu poate avea sens figurat și că, de aceea, în porunca sa din versetul 4:34 nu are sensul de „scoateți/repudiați femeile” ci sensul de „bateți femeile” este o obiecție exprimată foarte des. Când am examinat în Lisanu’l Arab articolul ضرب -darabe- am văzut, privind folosirea fără harf-i cer, următorul exemplu:
ضَرَبَ الدهْرُ بَيْنَنا أَي بَعَّدَ ما بَيْنَنا
Timpul a făcut „darb” între noi. Adică ne-a îndepărtat.
(Lisan,ضرب articolul)
După cum se vede, și aici cuvântul „darabe” a fost folosit fără harf-i cer, iar Ibn Manzur a arătat că aici „darabe” are sensul de بعّد, adică „îndepărtare” , iar acesta este și sensul pe care noi l-am dat versetului 4:34.